Carti online

In Kant si ornitorincul Eco revine asupra unor concepte fundamentale pe care le elaborase in Tratatul de semiotica generala (1975) dovedind ca gindirea semiotica evolueaza si ea in functie de noile solicitari epistemologice. El se revizuieste fara complexe fata de marii filosofi ai lumii (de la Aristotel la Kant si Heidegger) rediscutind cu mult aplomb teoretic chestiuni dintre cele mai controversate precum semioza perceptiva iconismul raportul dintre limbaj corp si experienta referinta etc. din perspectiva cea mai recenta a stiintelor cognitive. Se clarifica astfel prin deschiderea oferita de noile instrumente ale cunoasterii categorii si tipuri gnoseologice ramase mai putin cercetate de catre semiolog… Suntem convinsi ca metoda lui Eco va fi agreata de orice lector doritor sa-si sporeasca orizontul cunoasterii. (Marin Mincu) Cuprins: Despre fiinta Marco Polo si unicornul Peirce si cerneala neagra De la Kant la cognitivism Montezuma si caii Mintea Divina ca e-mail Cazul ciudat al doctorului Jekyll si al fratilor Hyde De la asemanarea perceptiva la similaritatile conceptuale Despre denotatie

In tentativa de a demistifica 25 de veacuri de scriere a istoriei filosofiei din perspectiva institutionala Michel Onfray se opreste in acest volum la dimensiunea utopica a hedonismelor liberale din secolul zis al revolutiei industriale subliniind potentialitatea hedonismelor socialiste libertare si anarhiste. Lectura lui Madeville pentru care viciile private alcatuiesc virtutile publice cea a lui Bentham care anunta fericirea pentru toti oamenii gratie pietei libere si in acelasi timp cere intemnitarea intr-un panoptic a tuturor delincventilor produsi de pauperizarea liberala cea a lui Godwin care inchipuie societatea armonioasa dintr-un unghi profetic si luteran toate acestea arata ca utopia liberala a facut ravagii si mai face inca potrivit acelorasi principii ramase in vigoare din perioada dura de inceput a capitalismului. Ca reactie pe celalalt versant al secolului al XIX-lea apar socialismul si anarhismul. Impotriva mitologiei marxiste care trimite in utopie oricare alta gindire socialista Michel Onfray restaureaza un socialism eudemonist ce inaugureaza formule moderne: este feminist impreuna cu Flora Tristan individualist cu Stuart Mill experimental cu Owen gnostic dionisiac si ecologic cu Fourier libertar cu Bakunin. Acesti ginditori ofera tot atitea oportunitati de a se intoarce spatele liberalismului si marxismului: ei intrupeaza o stinga inca neexploatata si plina de fagaduinte. Cuprins: William Godwin si fericirea generala Jeremy Bentham si eudemonismul ca arta John Stuart Mill si plinatatea vietii Robert Owen si fericirea progresista Charles Fourier si feeria societara Bakunin si paradisul omenesc pe pamint

Boala spune Cioran este un rapt care-l transporta pe om intr-o regiune de existenta infinit complicata: adica in propria lui subiectivitate. Descrierea acestui tarim interior este facuta de tinarul autor in termenii contradictorii: betie interioara nebunie virtej fluiditate interioara fluiditate epuizanta elan flacari senzatia groaznica de topire groaznice vapai groaznice prapastii de intunerec virtej abisal infinit launtric tensiune paroxism betie totala a fiintei exaltare organica extaz transfigurare etc.

Traducere din greaca veche note si lamuriri preliminare de Andrei Cornea Tratatul Despre generare si nimicire (cunoscut mai ales cu titlul latin De generatione et corruptione si tradus acum pentru prima data in limba romana) a fost scris in jurul anului 336 i.e.n. Continuind Fizica si Despre Cer tratatul Despre generare si nimicire cerceteaza fenomenele si elementele sublunare cu accent special pe generarea si nimicirea ciclica a acestora. Ca si in alte lucrari si aici Aristotel discuta critic teoriile despre miscare materie si elemente ale predecesorilor sai precum Democrit Empedocle Anaxagoras sau Platon fiind astfel una dintre sursele esentiale pentru cunoasterea filosofiei presocratice. Aristotel nu a tinut stiinta in loc nici nu a deturnat-o de la calea justa. Dimpotriva fara contributia sa decisiva stiinta autentica ar fi ramas mult in urma. Caci aceasta consta mai putin intr-o colectie de intuitii sclipitoare si patrunzatoare cit reprezinta un corpus intemeiat pe o metoda rationala uniforma… De aceea probabil chiar a gresi dar cu o buna metoda ceea ce este inevitabil in stiinte este in final mai pretios decit a cadea din intimplare si intuitiv peste un mare adevar.

Aceasta lucrare propune parcurgerea a noua momente cheie din istoria gandirii: – Mostenirea gandirii grecesti si latine; – Contributia iudaismului crestinismului si a islamului; – Etapele constituirii stiintelor exacte si a stiintelor umaniste; – Progresul tehnologic si ideea de progres; – Societatea justitia si statul modern ; – Reprezentarile Eului si problema subiectului incepand cu Renasterea; – Epoca Iluminismului si destinul ei ; – Curente artistice si estetice incepand din Epoca Renasterii; – Curente contemporane de gandire. Fiecare capitol prezinta clar si sintetic cele mai reprezentative curente de gandire miscari literare si artistice precum si idei si concepte esentiale din istoria gandirii. Cartea cuprinde si reproduceri ale unor opere de arta majore cu trimitere la istoria gandirii.

Eseul Spre pacea eterna reprezinta cel mai publicat eseu al lui Kant de care s-au bucurat de-a lungul celor peste doua secole de existe generatii de cititori cultivati si de politicienti de varf care au valorificat in discursurile lor numeroase idei de mare actualitate ale eseului. Intre aceste idei in afara mesajului general umanist de pace se mai afla ideea de prosperitate individuala prin eliminarea conflictelor sociale mentinerea independentei si a suveranitatii statelor federalismul statelor libere in vederea eliminarii razboiului constituirea unei ligi a natiunilor cu scopuri politice si morale comune limitarea cheltuielilor destinate inarmarii necesitatea dreptului cosmopolit care asigura individului pe care il reprezinta calitatea de cetatean al poliu-lui universal de cetatea cosmopolit.

Pozitia lui Jung in problema religiei una dintre cele mai interesante si mai nuantate adoptate vreodata de un psiholog a trezit numeroase discutii si controverse. Teologii l-au acuzat de psihologism iar psihologii si psihanalistii de misticism. Asemeni lui Freud Jung considera religia ca pe rezultatul proiectiei in cer a psihismului inconstient. Spre deosebire de Freud care deriva religia din inconstientul personal (complexul patern) si o considera un fenomen trecator o iluzie pe care stiinta o va risipi Jung atribuie religiei perenitatea pe care o au arhetipurile inconstientului colectiv din care deriva adica eternitate. Functia religiei este nu numai perena ci si vitala in masura in care asigura intr-o forma simbolica legatura dintre inconstientul colectiv si constiinta. Daca astfel de afirmatii pot fi catalogate drept mistice va decide cititorul prin lectura proprie. Dupa cum aceeasi lectura va decide daca optiunea lui Jung de a-si limita cercetarea doar la faptele accesibile psihologiei (simboluri si credinte religioase) poate fi calificata drept reductionism psihologic. Zeii sunt personificari ale continuturilor inconstiente caci ei provin spontan din activitatea psihica inconstienta Ma lovesc adesea de conceptia eronata ca abordarea sau explicarea psihologica a lui Dumnezeu reduce totul la psihologie. De fapt nu este vorba despre Dumnezeu ci despre reprezenta ri ale lui Dumnezeu asa cum am subliniat intotdeauna. Astfel de reprezentari si imagini sunt create de oameni si apartin deci psihologiei. C.G. Jung Crucea inseamna ordinea opusa neordonatului respectiv haoticului multimii amorfe. Ea este de fapt unul dintre simbolurile originare ale ordinii In domeniul proceselor psihice ea indeplineste functia unui punct central care genereaza ordine si apare de aceea in starile de dezordine psihica sub forma mandalei impartita in patru. * Teologul presupune ca prin Dumnezeu intelegem Ens Absolutum metafizic. Empiristul dimpotriva intelege tot atat de firesc un simplu enunt si cel mult un motiv arhetipal care inspira un astfel de enunt. C.G. Jung Cuprins: Prima parte. Religia occidentala I Psihologie si religie Prefata 1 Autonomia inconstientului 2 Dogma si simboluri naturale 3 Istoria si psihologia unui simbol natural II Incercare de interpretare psihologica a dogmei Trinitatii Observatie preliminara 1 Paralele precrestine la ideea de Trinitate A. Babilon B. Egipt C. Grecia 2 Tata Fiu si Duh 3 Simbolurile A. Symbolum Apostolicum B. Simbolul lui Grigorie Taumaturgul C. Simbolul nicean D. Simbolul niceeano-constantinopolitan athanasian si lateranian 4 Cele trei Persoane din perspectiva psihologica A. Ipoteza arhetipului B. Christos ca arhetip C. Duhul Sfant 5 Problema celui de-al patrulea A. Ideea unei tetrade B. Psihologia cuaternitatii C. Generalitati despre simbolism 6 Consideratii finale III Simbolul transsubstantierii in liturghie 1 Introducere 2 Diferitele parti ale ritualului transsubstantierii A. Oblatio panis B. Pregatirea potirului C. Ridicarea potirului pentru jertfa D. Tamaierea ofrandei si a altarului E. Epicleza F. Consacrarea G. Marea elevatie H. Postconsecratio I. Sfarsitul canonului K. Embolismus si fractio L. Consignatio M. Commixtio N. Rezumat 3 Paralele la misterul transsubstantierii A. Teoqualo aztec B. Viziunea lui Zosimos 4 Despre psihologia liturghiei A. Generalitati despre jertfa liturgica B. Despre semnificatia psihologica a jertfei a. Ofrandele b. Jertfa c. Jertfitorul d. Arhetipul jertfei C. Liturghia si procesul de individuatie IV Cuvant introductiv la Victor White Dumnezeu si inconstientul V Prefata la Zwi Werblowski Lucifer si Prometeu VI Fratele Klaus VII Despre relatia dintre psihoterapia si asistenta spirituala VIII Psihanaliza si asistenta spirituala IX Raspuns lui Iov Lectori Benevolo Raspuns lui Iov Partea a doua. Religia orientala X Comentariu psihologic la Cartea tibetana a Marii Eliberari 1 Deosebirea dintre gandirea orientala si cea occidentala 2 Comentarii la text XI Comentariu psihologic la Bardo Thodol (Cartea tibetana a mortilor) XII Yoga si Occidentul XIII Cuvant introductiv la Deisetz Teitaro Suzuki Marea eliberare XIV Despre psihologia meditatiei orientale XV Despre sfantul indian. Introducere la Heinrich Zimmer Drumul spre Sine XVI Prefata la I Ching Bibliografie Indice

Chiar trebuie sa ai un ideal pentru a fi fericit? De-ndata ce vrei sa raspunzi la intrebare lucrurile se complica. Pe de-o parte ii admiram pe cei care au un ideal si care sunt capabili sa urmareasca un scop in mod constant (acesta este lucrul care da cu adevarat sens vietii). Pe de alta parte stim cu totii cat de necesar este ca in anumite conditii sa poti ceda si sa nu-ti directionezi viata urmarind in mod isteric un scop rigid. Notiunea de ideal presupune de multe ori un angajament total lucru care poate da nastere unor atitudini totalitariste. Totusi sa nu uitam ca idealul este decisiv pentru o viata psihica sanatoasa. Vine din adancul nostru ne ofera motivatia de a fi mai buni de a ne depasi pe noi insine. Oare in ultima instanta idealurile sunt distructive sau binefacatoare? Sunt agenti demonici sau angelici? Cartea Sa ai un ideal sustine o controversa filosofica si psihologica pe aceasta tema inedita. Ea propune o noua maniera mai putin toxica de idealism care concilia-za inclinatia spre bine si cea spre rau pe de-o parte idealul si raportarea necesara a acestuia la real pe de alta parte. Profesor de filosofie Michel Lacroix este colaborator permanent al revistei Psychologies Magazine. A fost recompensat cu Grand Prix de l’Academie francaise pentru cartea De la politesse . A mai publicat: Le Culte de l’emotion Le Courage reinvente Le developpement personnel.

Alege filosofia potrivita la momentul potrivit! Pune-ti gandirea in slujba autocunoasterii si fericirii. Cei mai mari ganditori ai lumii din Antichitate si pana astazi te pot ajuta sa gasesti o solutie pe masura propriilor tale convingeri! Fie ca te afli in fata unei dileme fie ca vrei sa-ti imbunatatesti relatia de cuplu sa duci un stil de viata corect sa faci fata unei schimbari in cariera sau sa gasesti sensul vietii. A fost o vreme cand filosofia insemna mult pentru oamenii obisnuiti iar ideile filosofilor erau puse in practica. Socrate a dezbatut chestiuni vitale in piata publica iar Lao Tze si-a folosit principiile filosofice pentru a strabate calea spre fericirea personala si armonia sociala. Acum la inceputul unui nou mileniu o miscare unica numita Consiliere Filosofica a reusit sa readuca filosofia la functia ei originara combinand intelepciunea si practica pentru a-i ajuta pe oameni sa-si rezolve problemele de zi cu zi. Uita sedintele scumpe de psihoterapie medicatia si tratamentele indelungate! Cartea profesorului Lou Marinoff abunda in studii de caz provenite din experienta specialistilor in consiliere filosofica si demonstreaza eficienta filosofiei in a-i ajuta pe oameni sa simta sa gandeasca si sa traiasca mai bine. Lou Marinoff doctor in filosofie este presedintele fondator al Asociatiei Americane a Filosofilor Practicieni si profesor asociat de filosofie la City College in New York.