Carti online

De ce nu ma suna? Nu-mi place ca s-a dus la Horia asta. Nu ca are un aer idiot? Doctor de dinti si se da important de parca ar fi nu stiu ce pizdolog. Un aer asa ca dac-o stie in gura o stie el peste tot mai bine ca mine. Gurita mare mare mare mare… Un smecher. Repara masele pe la televiziuni ca sa-i faca reclama mascata. Acum un clip la pasta de dinti. Unde crezi ca vin aia cu aparatele? In cabinetul lui evident. Cine sta figuranta pe scaun cu gura deschisa de i se vede pana la omulet?… Ce ma enerveaza e ca-l stiu din liceu l-am umplut de pantofi refuzati. Stilul asta de vorbit in doi peri… Cu bancuri din alea. Imi lasa impresia gretoasa c-o adulmeca de fata cu mine. Nu numai cat am fost tineri si-acuma cand suntem la o varsta si-i conferentiar. Iei vreun ban o intreb din toata chestia asta? Ce ban il ajut la publicitate! Pai nu esti tu fraiera lui? Gurita mare mare mare mare mare mare… Stomatolog. Miroase infernal a dentist. Un ginecolog inteleg astia vad cantitati se scrantesc cu timpul la cap. ( Blatul ) Mircea Daneliuc a absolvit Facul

Selectia de povestiri incluse in volumul de fata pentru prima data traduse in limba romana din japoneza acopera pe coordonate complementare dimensiunea creatiei autorului japonez. Pe de-o parte Poarta Rasho (ecranizarea lui Kurosawa a devenit de mult o piesa clasica a cinematografiei universale) si Panza de paianjen . De partea cealalta Viata unui prost si Kappa experimente literare al caror caracter excentric nu si-a pierdut suflul in ciuda datarii lor in plina epoca modernista. O parte din vraja textelor lui Akutagawa o reprezinta sensibilitatea si traditia japoneza pe care le aduce in opera sa. Abordarea temei suicidului impreuna cu enuntarea inevitabilitatii unui astfel de gest fac din proza lui un text unic. Ian Buruma The New York Review of Books (despre Viata unui prost) O satira draceasca despre naravurile umane. New Statesman (despre Kappa ) Prezentare autor Ryunosuke Akutagawa (1892-1927) s-a nascut in Tokio in casa unui mic negutator de produse lactate. Fuku mama viitorului prozator a fost afectata de o boala mentala imediat dupa nasterea lui Ryanosuke si s-a stins din viata cand fiul ei avea zece ani. Crescut mai mult de una dintre matusi sora a mamei Akutagawa a fost adoptat oficial de familia fratelui mamei si a luat numele lor. Inca din scoala gimnaziala Akutagawa s-a aratat interesat de literatura si a stabilit prietenii cu alti colegi cu care avea sa infiinteze revista Shinshicho ( Noi curente 1914). In 1915 debuteaza cu povestirea Rashomon care ii aduce faima. Este remarcat de Natsume Soseki (1867-1916) si luat sub protectia acestuia. Alte povestiri au urmat: Nasul (Hana 1916) Paravanul iadului (Jigoku hen 1918) Mandarine ( Mikan 1919) aducandu-i numele de parinte al povestirii japoneze. In ultima parte a vietii Akutagawa a fost si el afectat de aceeasi boala de care suferise si mama lui. Ravasit si incercand sa isi gaseasca o voce mai potrivita societatii moderne Akutagawa se va declara invins si se va sinucide in iulie 1927.

cartionline: Viata unui prost – Ryunosuke Akutagawa

de carte John Barth – Toga Party si alte povestiri Dupa ce am nascocit prima poveste Domnul Ochila [...] am inceput sa populez acea zona cu alte vieti si situatii imaginare – et voila. – John Barth Et cetera. Dar aceasta chestie pe care Tu ai terminat-o de citit daca Tu existi este o istorie nu o Poveste iar ei nu reprezinta o Rezolvare adecvat de satisfacatoare nu este nici macar un Sfarsit cu S mare ci doar un soi de dizolvare la fel ca aceea a vietilor noastre. – John Barth Domnul Ochila Povestirile din Toga Party … sunt in principiu realiste insa nu am rezistat tentatiei de a adauga un Joker la pachetul de carti – G.I. Newett (al carui nume contine un joc de cuvinte ce nu va supravietui traducerii) autointitulat – pentru a atrage atentia asupra caracterului metafizic al acestora. – John Barth

cartionline: Toga Party si alte povestiri – John Barth

Cele Zece povestiri multilateral dezvoltate plasate temporalin defuncta societate socialista sint animate de ochiul de soldat Svejk al autorului. Fara a se suprapune tematic peste creatiile literare si cinematografice despre comunism aparute deja prozele aduc in atentie eroi si situatii noi: recitatorul de versuri omagiale care scrie in jurnalul propriu poezii-pamflet la adresa Conducatorului granicerul care tortureaza fugarii spre Occident fotbalistul care isi escrocheaza coechipierii vinzindu-le deodorante contrafacute. Alte personaje – de exemplu directorul unui combinat de crestere a porcinelor conductorul sau chelnerul de vagon-restaurant – sint prezentate in coplesitoarea lor importanta comunista in antiteza cu prabusirea ulterioara atrasa de schimbarea nescontata de regim politic. Fiecare dintre cele zece povestiri sint traite rational-afectiv ca si personajele ei care cu pasiunile si bucuriile lor marunte reusesc sa documenteze noi pagini de istorie recenta.
Talentul de dramaturg al lui Catalin Mihuleac impreuna cu o mare dezinvoltura stilistica reusesc sa creeze efecte comice savuroase.
Ins plin de umor Catalin Mihuleac scrie cu vadita placere. Nu e nicidecum un satiric inveninat ci un mucalit care nu dospeste otravuri. Are umorul bonom al melancolicului inventiv dinamizat la rastimpuri de cite-o trasnaie prin care mica-mare rezervatie de dracovenii a realitatii ne face atenti la cit de… hilare ne sint tristetile. Si infringerile. ( Dan C. Mihailescu)
Genul de proza scurta practicat de Mihuleac este unul atractiv pentru publicul larg. Chiar foarte larg. In Statele Unite ar fi putut deveni un scriitor popular. Proza scriitorului vioaie dezinhibata fara alte pretentii decit de a amuza cititorul – lucru care ii reuseste pe deplin – umple un gol in literatura noastra postrevolutionara. ( Radu Pavel Gheo)
Credeam ca aceasta carte e o replica la aerul fals din majoritatea creatiilor artistice inchinate comunismului. Facindu-mi insa un bilant cerut de cronologia personala am fost fortat sa recunosc cu surprindere jenata ca amintirile mele cele mai frumoase sint plasate in societatea de trista amintire. Neavind de ales generatia mea a fost fortata sa caute in toti acei ani crunti o anumita poezie in tot ce traia. A fost condamnata asadar la cea mai barbara pedeapsa din cite exista: la poezie silnica.

cartionline: Zece povestiri multilateral dezvoltate – Catalin Mihuleac