Carti online

De la conversatiile obisnuite la discursul mediatic de la discutiile cu prietenii la cele de la serviciu de la telefonul mobil la Internet comunicarea este omniprezenta si esentiala in societatea actuala. De multe ori insa ea este afectata de schimburile inegale de informatii de interpretarea gresita a unor cuvinte sau gesturi de lipsa de atentie a interlocutorului. Sinteza extinsa a cercetarilor din stiintele comunicarii volumul prezinta principalele metode de crestere a eficientei comunicarii interpersonale si de grup si cele mai noi mijloace de transmitere a informatiei. Comunicarea se adreseaza studentilor si profesorilor de la facultatile de comunicare si relatii publice specialistilor in domeniu dar si publicului larg interesat de subiect. Cuprins: Obiectivele comunicarii umane Metodele comunicarii Stiintele informarii si ale comunicarii Analiza conversatiei Legile sociabilitatii Spatiile de lucru. Perspectiva resursei umane Cum se creeaza consensul Abordarea comunicationala Publicitatea intre manipulare si creatie Spatiul public si opinia. De la presa scrisa la Internet Semnificatia ceremoniilor televizate Tehnologiile comunicarii si viata privata Miturile comunicarii

Dupa Revolutia din 1989 recuperarea valorilor exilului romanesc a devenit o prioritate a culturii nationale. In acest context se inscrie si Simpozionul national de jurnalism organizat la Cluj-Napoca in luna octombrie 2009 ale carui lucrari sunt publicate in prezentul volum. E vorba de 21 de studii dedicate fenomenului jurnalistic din exil si diaspora. Precedat de conferinta cunoscutului scriitor Petru Popescu (Ganduri despre presa din exil sau munca lui Sisif) primul capitol Reflectii si paradigme culturale include sase contributii datorate unor scriitori cercetatori sau jurnalisti care au colaborat au cercetat sau au intrat in contact cu presa din exil: Georgeta Adam Mihaela Albu Marta Petreu Neagu Udroiu Gheorghe Sasarman Paul Schveiger. Jurnalismului audiovizual ii sunt consacrate contributiile semnate de Anamaria Beligan Mariana Cernicova Nicolae Melinescu Gabriela Rusu-Pasarin Nestor Rates si Michael Shafir. Sectiunea cea mai ampla este dedicata unor publicatii din exil sau diaspora cateva disparute deja altele inca prezente in actualitatea revuistica in diverse colturi ale lumii (in paranteza autorii studiilor): Franta (Dan Anghelescu Mircea Popa) Italia (Aurelia Lapusan) Ucraina (Constantin Malinas) Argentina si Mexic (Sanda Moraru) Canada (Gh. Naghi) Australia (Doina si Ilie Rad) Israel (Paul Schveiger). Cateva din aceste publicatii nu sunt incluse de Florin Manolescu in monumentala sa Enciclopedie a exilului literar romanesc 1945-1989. Scriitori reviste institutii organizatii (2003) volumul de fata completand astfel tabloul istoriei noastre culturale. Un alt merit al cartii este ca pune in circulatie portretele grafice ale unor scriitori si jurnalisti mai putin cunoscuti (realizate de artisti precum George Tomaziu Magdalena Radulescu Marcel Iancu Marcel Olinescu Eugen Dragutescu s.a.) precum si frontispiciile unor publicatii putin vizibile in spatiul cultural romanesc. Indicele de nume usureaza efortul recuperarii si valorificarii autorilor din exil si diaspora.

Indeobste cand criticam discursul presei criticam un discurs care contine si lumea prostocratiei lui Caragiale dupa o fomulare cunoscuta a lui Mircea Iorgulescu si pe aceea populata de idei si idealuri a lui Camil Petrescu sau pe cea fictional-realista a lui Mario Vargas Llosa. La toate acestea se adauga fragmente de criticism social politic si economic filosofie sociala toate topite in discursul cotidian al presei. Daca patrunzi in lumea jurnalistilor cu scopul de a-i intelege mecanismele de functionare si de a-i demonta resorturile traiesti cu senzatia ca te afli pe teren alunecos si oricat te-ai stradui nu ajungi sa atingi pamantul cu adevarat. Asa cum informatia este fluida greu de controlat tot asa si profesia care e menita sa-i dea viata se lasa greu stapanita si pentru ca se afla in permanenta transformare asemenea lumii pe care o reprezinta in discurs.

Lucrarea porneste de la premisa conform careia aproximativ 90% din conflictele din societatea moderna au la baza deficiente comunicationale. Barierele comunicationale de orice fel (culturale lingvistice politice sau religioase) pot genera si in cele mai multe cazuri chiar genereaza conflicte a caror intensitate poate oscila de la simple tensiuni ale relatiilor interumane la tensiuni diplomatice complexe sau chiar conflicte armate. Rolul medierii este tocmai acela al depasirii barierelor comunicationale pentru solutionarea conflictului potential sau existent cu salvarea respectiv pastrarea relatiei. In acest context lucrarea prezinta diverse tehnici de comunicare al caror esec poate determina aparitia conflictelor defineste conflictele prezinta diverse tipuri de conflict si modalitati de solutionare a acestora. De asemenea analizeaza prevederile legale in domeniul medierii din diferite state si doua tipuri de conflict: unul social/ intern celalalt economic/ diplomatic/ international. Concluziile se refera la faptul ca medierea are inca nevoie de studiu pentru a ajunge sa concureze la modul real si realist mijloacele traditionare de gestionare a diverselor tipuri de conflicte in diferite domenii sau planuri.

Reconstituirea unei epoci cultural bazata pe efectele politicului este un proces comunicational complex in care emotia si reminiscentele amintirii personale contribuie la amprentarea subiectiv-reconstitutiva a fenomenului. Se realizeaza astfel o constructie din rememorari (bazate pe trairea personala a evenimentelor) care ofera la finalul lecturarii interviurilor dintr-un volum sau la receptarea lor audiovizuala o noua imagine a unei lumi culturale marcate de constrangeri socio-politice. Interviul este un gen publicistic iar intervievarea poate fi o tehnica de recurs la memoria culturala cu intentia de recuperare a unor evenimente in sensul rescrierii lor fara crosetelecenzurii.